În imagine Mihai Răzvan Ungureanu, directorul Serviciului de informaţii Externe al României, şi Traian Băsescu, preşedintele român, adevăraţii conducători-terminatori de la ora actuală ai R. Moldova

De doi ani, moldovenii nu-şi mai hotărăsc propria soartă

Orice om de bun simţ, deopotrivă cu moldoveanul simplu, emisarii europeni şi jurnaliştii, analiştii, susţinătorii lui Chirtoacă şi „tehnologii” români care au regizat „victoria” în alegeri a lui Dorin Chirtoacă ştiu că adevăratul cîştigător este Igor Dodon. Politicienii şi securiştii români au intrat în panică atunci cînd au constatat că Dodon cîştigase de fapt din primul tur, motiv pentru care au furat masiv spre a-l împinge pe pacientul Chirtoacă în turul doi. Hoţiile pentru cel de-al doilea tur au fost calculate matematic. Pentru Bucureşti nu contează că cei mai mulţi dintre locuitorii Chişinăului nu vor un primar extremist, radical, care instigă populaţia la război civil, deoarece ei, serviciile secrete şi politicienii români, au nevoie de un primar marionetă, un robot care să le execute cu stricteţe ordinile. Din 1991 şi pînă în 2007, serviciile secrete române s-au dat de ceasul morţii ca să identifice şi să sprijine un lider politic controlabil, docil. Acest lucru îl ştiu cu precizie chiar din interiorul acestor servicii pentru care am lucrat.

Amestec românesc în treburile interne ale Moldovei

Premisa de la care au plecat serviciile secrete româneşti în bătălia pentru recucerirea prin forţă şi împotriva voinţei populare a Primăriei a fost următoarea: Organizarea cît mai minuţioasă a furtului de voturi şi suplimentarea acestora pentru a-i răpi deja cîştigătorului Igor Dodon şi cea de-a doua victorie, fiind clar pentru toată lumea că acesta, la modul real, a cîştigat alegerile şi în primul şi în cel de-al doilea tur de scrutin. Practic, Dodon îl depăşea pe Chirtoacă, generoşi fiind, cu cel puţin 4%, iar românii au ştiut prea bine acest lucru. De asemenea, se ştia că alegătorii dezamăgiţi ai lui Vladimir Filat ori nu vor ieşi la vot în cea mai mare parte, ori cei care vor ieşi îl vor vota pe Dodon în semn de protest. În cazul alegătorilor PDM, lucrurile au fost mult mai clare – acestora nici prin gînd nu le-a trecut, de stînga fiind, să-l voteze pe extremistul Chirtoacă, ştiind bine că respectivul nu de voturi are nevoie, ci de primul ajutor cuvenit oricărui pacient cu probleme de paranoia şi megalomanie. Tuturor acestora li se mai adaugă şi votanţii partidelor extraparlamentare, care ori nu au ieşit la vot în cea mai mare parte a lor, ori i-au dat un vot de blam lui Chirtoacă.

Cunoscîndu-se toate astea, tehnologii români au pus accent deosebit pe următoarele elemente propagandistice şi de amestec efectiv în treburile interne ale acestei ţări: 1) Isterizarea agresivă la maxim a posturilor de televiziune şi radio, a ziarelor şi ong-urilor ca agenţi de propagandă împotriva aşa-zisului pericol al revenirii comunismului, deşi nici ei, crezîndu-i proşti de tot pe moldoveni, nu au putut explica despre ce „revenire” putea fi vorba în cazul Primăriei. Dintre toţi aceşti agenţi de propagandă amintim Jurnal Tv, Publika Tv, Teleradio Moldova, Vocea Basarabiei, ziarele Timpul, Jurnal de Chişinău, Literatura şi Arta, Ziarul de Gardă etc. 2) „Zombizarea”, manipularea isterică a tinerilor după metodele utilizate de către ei şi pe 7 aprilie 2009. 3) Pregătirea minuţioasă a falsificării voturilor în satele aflate sub administraţia Primăriei Chişinău. În acest caz s-a mizat pe manipularea în masă prin invocarea precedentului din primul tur de scrutin, cînd, la fel, s-a furat spre a-l aduce pe pacientul Chirtoacă în turul doi. 4) Cumpărarea adeziunii unor intelectuali spre a se crea impresia că chiar întreaga intelectualitate l-ar susţine pe Chirtoacă. 5) Serviciile secrete române, avînd baza de date a tuturor cetăţenilor acestei ţări, i-au putut identifica extrem de uşor pe toţi studenţii moldoveni din România, care domiciliază în raza Chişinăului, spre a-i cumpăra/şantaja să accepte să-şi vîndă voturile lui Chirtoacă. 6) Alocarea de sume nelimitate de bani (la poarta casei) pentru ducerea la îndeplinire a tuturor metodelor de fraudare. Mai sînt şi alte astfel de elemente, dar ne oprim aici. Practic, România, în şi cu un dispreţ total şi brutal faţă de moldoveni, faţă de dorinţa majoritară a acestora, a decis cine trebuie să fie primarul Chişinăului!

România vrea război civil în Moldova

Politicienii şi securiştii români care acţionează împotriva Moldovei din România şi la faţa locului nu-şi văd decît de propriile lor interese meschine. Separatismul din Ţinutul Secuilor nu mai este o glumă, dar cu riscul propriei dezintegrări teritoriale pe cale democratică chiar, România grăbeşte acest proces prin transformarea acestei ţări (a Republicii Moldova) într-un front efectiv de luptă. Acum, această ţară îşi bate joc pe faţă de R. Moldova şi demonstrează cît de mult o dispreţuieşte, că o consideră o feudă românească analfabetă pe care trebuie „s-o educe”. Cu voie de la Ghimpu şi de la SIS, securiştii români ne rîd în nas la fiecare colţ de stradă. „Politologul” sociolog Dan Dungaciu, bine infiltrat mediatic aici, dar şi ca cetăţean al acestei ţări, îşi bate joc de moldoveni cum vrea din spatele ecranelor de televiziune. El dă sfaturi „deştepte” la oameni, el remarcă, în comparaţie cu Dodon, calitatea discursului lui Chirtoacă, nu balega cu care a acoperit de patru ani acest oraş în care majoritatea nu-l mai vrea. Serviciile secrete româneşti şi-au retrimis toţii agenţii care şi-au făcut veacul pe aici de prin 1991. Avem şi noi unul pe la Casa Presei, unul Zaharescu, care îl monitorizează pe Filat prin informatorii săi de aici. Şi Zaharescu acesta, încă de prin 1991, umbla să identifice un posibil moldovean ca să fie educat întru ascultare faţă de dispoziţiile Romaniei. L-au găsit acum pe Dorin Chirtoacă. Acest Chirtoacă şi mulţi asemenea lui nu ştiu cîteva lucruri care ar trebui să-i îngrijoreze, amănunte semnificative pe care le ştiu tot din interiorul serviciilor secrete româneşti. Cînd aceste servicii racolează un moldovean ca să le fie de folos, accentul deosebit nu se pune neapărat pe intelectul sau capacităţile sale organizatorice, ci pe slăbiciunile lui prin care pot să-l facă dependent de Centrală. În practică, aceştia ţin seamă de următoarele: 1) Dacă individul, subiectul-ţintă e homosexual şi se ruşinează cu asta, nu vrea să i se cunoască în mod public această slăbiciune, atunci această slăbiciune devine o armă extrem de eficientă în mîna celor care-i dau ordine. Nu afirm cu tărie că Chirtoacă e homosexual, la urma urmei acum e legal şi nu mai e nici o ruşine, dar îmi amintesc că tocmai ziariştii români, în urmă cu mai mulţi ani, scriau că tocmai acestea au fost motivele pentru care şi-a cărat bagajele de la emisiunea „Surprize, Surprize”. 2) Dacă subiectul-ţintă suferă de vreo boală psihică, agenţii care-l recrutează se conformează şi îşi pliază planurile în funcţie de formele de manifestarea a acestei boli. Cu cinism, aceştia fac tot posibilul să-i accentueze acestuia formele de manifestare, căci nu sînt interesaţi de tratarea lui, ci de îndeplinirea misiunii lor pe toate căile. 3) Cointeresarea materială a subiectului, ajutarea lui să-şi deschidă afaceri acoperite şi multe altele. Fără să ne mai lungim, pentru că e vorba de mai multe elemente de care se ţine seamă la întocmirea portretului psihologic al subiectului, mai amintesc despre o serie de alte patimi cum ar fi băutura, drogurile, perversiunile sexuale dintre cele mai bizare, dorinţa de parvenire socială, pasiunea pentru distincţii de stat, grade ştiinţifice sau titluri academice etc.

Internarea cu forţa a pacientului Dorin Chirtoacă la Primăria Chişinăului este cel mai brutal şi sfidător amestec românesc în treburile interne ale R. Moldova. Acest individ frustrat, violent, care nu ştie să zîmbească natural, este folosit de către români să creeze o debandadă nemaivăzută aici. Moldovenii nu pot răbda la infinit să li se scuipe în suflet, iar acum, după ce li s-a răsucit cuţitul în rană, li s-a turnat peste aceasta şi un butoi cu sare. Pentru anti-rusismul greţos al lui Băsescu şi al serviciilor secrete române vor plăti tot moldovenii, pentru că românii cred că au terminat de săpat tranşeele aici pentru viitorul război civil pe care vor să-l declanşeze. Nu uitaţi că săparea acestor tranşee au demarat-o pe 7 aprilie 2009! Şi atunci, şi acum folosesc pe post de carne de tun tinerii!

Cum s-au furat şi inventat voturi pentru Chirtoacă?

Înainte de a vorbi despre asta, vreau să vă spun că Mihai Ghimpu nu ar fi cerut renumărarea voturilor pentru Consiliul Municipal dacă nu ar fi fost asigurat că e totul aranjat ca să li se fure comuniştilor un mandat de consilier. Nu uitaţi că sacii cu buletinele de vot stau sub paza Primăriei, adică chiar în clădirea acesteia!

Prin intermediul aşa-numitelor ligi sau asociaţii ale studenţilor basarabeni din România, avînd baza de date a studenţilor moldoveni de acolo care domiciliază în raza Chişinăului, securiştii români i-au convocat pe toţi să vină să voteze la Chişinău. Momentul a fost destul de dificil deoarece studenţii sînt în examene, fapt care, în mod natural, le făcea imposibilă venirea la Chişinău fără anumite garanţii. Cine credeţi că este atît de iresponsabil, de nepăsător încît să-şi lase examenele baltă, să vină la Chişinău, să voteze, iar imediat să se întoarcă la Bucureşti, Cluj, Iaşi etc.? Conştiinţă civică? Să fim serioşi! Aşadar, aceştia trebuiau cumpăraţi! Prin urmare, li s-au pus la dispoziţie gratuit autocare confortabile, au fost instruiţi pe cine să voteze, au fost asiguraţi cu mîncare şi băutură deoarece au venit la Chişinău doar pentru a vota şi s-au şi întors. De stimulente băneşti nici nu mai vorbim! Cît priveşte examenul pe care trebuiau să-l dea imediat ce s-au întors în România, pentru care trebuiau să înveţe pe rupte în tot acest timp pierdut pentru Chirtoacă, fiţi siguri că profesorii „generoşi” cu care a vorbit „cineva” vor închide ochii faţă de neştiinţa acestor studenţi, le vor da notele de care au nevoie deoarece au fost în „misiune sfîntă” ca să scape de comunişti Basarabia din minţile lor obsedate. Tam-tamul cu aducerea studenţilor a fost organizat spre a se crea aparenţa participării masive a tinerilor la vot, un pretext util lor spre a-şi justifica furturile. Spre ruşinea tuturor, securiştii români au demonstrat că pot perverti şi viola cu neruşinare şi la vedere minţile, conştiinţa acestor tineri – i-au învăţat că democraţie înseamnă furt de voturi, cumpărarea acestora, şantaj şi impunerea cu forţa a unui lider împotriva voinţei populare!

În capitală şi în unele localităţii aflate în administrarea Primăriei Chişinău s-a furat ca în codru. Spre exemplu, în cele două sectoare în care Chirtoacă a avut mai multe voturi decît Dodon, Ciocana şi Centru, ca prin minune, au fost cele mai multe liste suplimentare de alegători. Acelaşi lucru s-a întîmplat şi la universităţile unde au fost amplasate circumscripţii electorale. Aici au excelat UTM a lui Ion Bostan-Vacă Artificială, USM sau ASEM-ul lui Grigore Belostecinic. „Rectorii activişti de partid şi-au făcut datoria” rectorii să trăiască!”

O ciudăţenie, o „minune” împotriva naturii, chestie specifică lui Chirtoacă, s-a întîmplat la Stăuceni – primarul comunist de acolo a cîştigat alegerile cu 57%, iar Chirtoacă, pentru Chişinău, cu 60%. Hoţie neruşinată în toată regula! Cu alte cuvinte, în logica acestor hoţi liberali, alegătorii comunişti şi-au votat un primar comunist pentru ei şi un radicalist obsedat şi anticomunist pentru Chişinău! Sacii cu voturi de la Sîngera şi Durleşti, sub pretextul revizuirii listelor electorale, care fuseseră trimişi la Chişinău au fost întorşi din drum. Intraseră în panică deoarece Dodon, natural, era deja desemnat cîştigător. După „repararea greşelilor”, au revenit la Chişinău sacii cu voturi de la Durleşti şi Sîngera şi astfel Chirtoacă a fost împins pe la spate înaintea lui Dodon.

Chirtoacă a ştiut de la bun început cum se fură pentru el, prin ce metode urmează să fie declarat cîştigător şi i-a şi luat-o gura pe dinainte cînd a spus că ştia că va fi primar încă de la miezul nopţii de după alegeri. Explozia de bucurie stropită cu şampanie în staff-ul liberal a fost de-a dreptul penibilă, jalnică şi sfidătoare. Măcar dacă aveau decenţa să fie mai discreţi. Să nu sărbătorească în văzul lumii încă o hoţie de proporţii. Chirtoacă, avînd în spate susţinerea românilor, a declarat război Chişinăului majoritar care nu l-a votat. Va fi vai şi amar! Acum furtul unui mandat de la consilierii comunişti a devenit o simplă rutină tehnologică, o glumă firească, care, în opinia liberalilor, n-ar trebui să surprindă pe nimeni. Nu numai Chişinăul, dar întreaga Moldovă e în fierbere – liberal-democraţii au venit la guvernare prin violenţă şi sînge, iar Primăria Chişinăului a fost ocupată cu sprijinul armatelor invizibile româneşti! Umilit şi ofensat pentru că i s-a furat cu atîta neruşinare votul, un vecin îmi spunea cu năduf că oamenii nu vor mai putea avea răbdare să aştepte iarna ca să moară de frig şi foame în casă, că vor ieşi în stradă cu ce au la îndemînă ca să-i alunge de la guvernare pe aceşti potlogari, care fură ţara în cîrdăşie cu toţi hoţii şi bandiţii! Moldova trăieşte în teroare de doi ani de zile, teroare controlată de „fratele mai mare” din România! Cei care nu mai pot şi nu mai au unde să fugă din ţara aceasta vor să-şi facă singuri dreptate, căci legea nu mai e respectată de nimeni!

Articol preluat din Moldova Suverană
Autor: Mihai CONŢIU