La sfat cu boborul

După eşecul referendumului din 5 septembrie, liderii AIE, şifonaţi, au apărut aproape la toate posturile neindependente şi nepublice. Toţi într-un glas ne convingeau ba că „electoratul e prost şi nu ştie cît mult bine i-au dorit conducerea Ţării prin organizarea acestui plebiscit,” ba că „presa a lucrat prost şi nu a putut informa corect plebea,” ba că „sociologii au dat 80% doritori de alegere directă a preşedintelui.” Nimeni, însă, nu şi-a asumat responsabilitatea acestui eşec! Apoi peste o săptămînă a urmat o rafală de ieşiri a premierului Filat cu rapoarte din activitatea guvernului de un an de zile. Atîtea minciuni şi fanfaronadă nu a văzut Moldova nici pe timpurile lui Brejnev, pe cînd la modă era ОЧКОВТИРАТЕЛЬСТВО!

Eu sînt de acord cu faptul că atît rău cît a reuşit să facă guvernul Filat într-un an de zle, n-au reuşit să facă nici comuniştii în opt, nici agrarienii în patru şi nici sneguriştii şi lucinschiştii în alţi 6 ani luaţi la un loc! Poate doar se poate compara cu guvernul Sturza în opt luni şi 23 de zile, dar şi guvernul Druc într-un an şi trei zile, Dumnezeu să-i ierte pe toţi trei…

Pot enumera doar cîteva păcate, pe care eu le consider drept crime săvîrşite cu premeditate împotriva acestui popor. Acestea ar fi: 1) sindromul 7 aprilie şi uzurparea puterii în stat prin cumularea a două funcţii, cea de membru al guvernului şi cea de deputat; 2) alegerea lui Mihai Ghimpu în două funcţii ce conducere, ştiind că omul e cu metehne psihice; 3) ridicarea graniţei de stat de pe Prut; 4) accesul serviciilor străine la bază de date a cetăţenilor RM; 5) ridicarea preţurilor la toate mărfurile de consum; 6) scumpirea gazului şi a mărfurilor petroliere; 7) stricarea relaţiilor cu Rusia, care au dus la blocajul economic din partea Rusiei; 8 ) contractul de genocid cu FMI şi ascunderea condiţiilor antiumane ale acestui contract, printe care şi ridicarea cenzului de vîrstă a ieşirii la pensie; 9) tăinuirea tentativei de răsturnare de guvern şi distrugere a două edificii de stat; 10) cumătrismul şi protecţionismul în gerstionarea de stat, precum ar fi vama, ministerul justiţiei, MAI şi MAE; 11) distrugerea economiei naţionale prin crearea numeroaselor datorii externe, destinate pentru consum şi lipsa de investiţii în economie; 12) înflorirea mafiei şi coruperii elitei politice; 13) revenirea sistemului mafiot de krîşă şi krîşuială; 14) persecutarea presei incomode şi supunerea audiovizualului public; 15) persecutarea judecătorilor care nu au îndeplinit comenzile politice ş.a.

Guvernul Filat a împlinit un an de activitate. Sîmbătă, pe data de 25 septembrie 2010, miniştrii au tras o beţie de mai mare dragul, în beciurile de la Cricova. Asta se numeşte пир во время чумы. În timp ce Moldovenii mor de foame, guvernanţii chefuiesc. Auzi, cică pe banii lor! Da’ banii noştri unde-s, dle Filat? Ai adus, cică, 2.6 miliarde de dolari. Unde-s banii? Noi de ce nu simţim că am devenit un picuţ mai bogaţi? Şi de ce proiectele începute şi dezvoltate de comunişti ţi le asumi? În astea 2.6 mlrd intră şi „provocările mileniului”? Le-ai pus macaroane pe urechi lui Lupu, Urechean şi Ghimpu în regim de propagandă, ei te-au crezut, da’ noi vedem că asta-i туфта şi tu ştii destul de bine că de la promisiune pînă la realitate e o cale atît de lungă… Degeaba ai ieşit la sfat cu Lorena, alias boborul român, degeaba ai fost la Mircea, alias boborul moldovean, degeaba au scris gazetele de partid, alias boborul PLDM-ist… nu te crede nici „maestrul.” Iată-l ce scrie: Aşadar, pe cine sau pe ce mizează în actuala campanie cei patru lideri ai Alianţei? Răspunsul e genial de simplu: ca totdeauna, pe proşti. Adică pe noi – o masă stabilă de electorat anticomunist care, deşi după fiecare ciclu electoral ne pomenim trădaţi de cei pe care i-am votat, totuna îi mai votăm o dată. Bag mâna în foc însă că, de data aceasta, cei dezamăgiţi şi nemulţumiţi de comportamentul actualei guvernări nu vor mai vota ca proştii. Există semnale alarmante că aceştia, pur şi simplu, nu vor ieşi la votare. Visurile unor partide din Alianţă că vor lua chiar mai mult decât anul trecut nu au nimic cu realitatea, realitatea fiind alta: toate partidele din Alianţă au „şansa” să ia cu două-trei mandate mai puţin decât în 2009… Pariez că principalul inamic al Alianţei în viitoarea campanie electorală nu-i nici Voronin (cu partidul său), nici efemeridele luptătoare împotriva mafiei, nici fiinţele logoreice de pe bloguri, ci indiferenţa noastră, a celor care am fost „mraniţă” tuturor guvernărilor de până acum, patul germinativ în care s-au născut toţi filfizonii, panglicarii şi napoleonii politicii noastre naţionale. Foarte naţionale! Liderii Alianţei, care nu s-au trezit din beţia propriei importanţe şi măreţii nici după austrelitzul din 5 septembrie, când au pierdut referendumul, fiind bătuţi măr sub semnul gloriei apuse, nu înţeleg ce se întâmplă şi nu întreprind nimic pentru a frânge situaţia, a prelua iniţiativa politică şi a merge în alegeri cu propria agendă… Dacă, până acum, înfrângerile electorale ale partidei proeuropene şi democratice din RM erau puse pe seama unor factori politici, geopolitici, etnoculturali ş.a.m.d. abstracţi, virtuala înfrângere din acest an va avea un nume concret: Filat-Lupu-Ghimpu-Urecheanu. Dacă pierdem anul acesta alegerile anticipate, de vină nu vor fi nici ostaşii lui Ştefan cel Mare, care s-au îmbătat înainte de luptă, nici moldovenii de pe Ithaca, care s-au vândut lui Ulisse, nici arşiţa de astă-vară, nici blocada economică din partea ruşilor, nici partidele mici, nici Voronin şi Klimenko, nici NIT-ul, nici inundaţiile ş.a.m.d., ci, concret, patru oameni reali, toţi moldoveni de-ai noştri, pe care-i vedem în fiecare seară la televizor. Repet numele lor, ca să nu iasă vreo confuzie: Vlad Filat, Marian Lupu, Mihai Ghimpu, Serafim Urecheanu. Din cauza lor comuniştii vor reveni la putere şi RM va fi reîntoarsă din drumul ei firesc spre Europa şi remorcată la săniile ruseşti, trase de reni. Da, nu toţi aceştia sunt vinovaţi în egală măsură, dar pe cine îi vor încălzi nuanţele? Un lucru trebuie să înţeleagă toţi patru: dacă pierdem alegerile, nu noi, alegătorii, vom fi vinovaţi, ci ei, şi nu noi va trebui să părăsim această ţară, ci ei. Evident, huiduiţi de noi. Şi fără valize.

Se observă o panică şi o frică enormă în vocea acestui „maestru.” Chiar dacă nu este ameninţat de nimeni, el încearcă să le aprindă paiul în cur liderilor AIE, pentru a-i trezi la realitate. Din punctul lui de vedre, doar aşa-zişii lideri duc întreaga responsabilitate pentru eşecul politic al AIE. Atunci de ce te bagi, „maestre”? De ce încerci să pui note şi să citeşti morală lui fiu-tău, cînd el e cu zece capete mai deştept ca tine? (Am auzit că şi el pleacă de la Filat.) În general, dacă cineva ar face o analiză a istoriei noastre politice, tocmai din cauza lui Tănase Senior, au fost pierdute multe bătălii. Acolo unde e Tănase Costea, lupta politică e pierdută nefiind încă începută. Dar să revenim la berbecii noştri… Eu aş mai spune că această guvernare nici o zi nu s-a ocupat de treburile Moldovei. Fiecare dintre ei au fost preocupaţi de gîndul de a ajunge prezident, de a fura cît mai mult şi de a se menţine cu orice scop la putere. Invidia membrilor guvernului pe cei care au mai mari posibilităţi de a băga mîna în bugetul public creşte – Şalaru (amîndoi, cu drumurile şi cu ecologia), Răducan (mare noroc pe capul lui cu inundaţiile), Leancă (cu ambasadele), Negruţă (contabil şef), Catană (internele), Oleinic (cu paşapoartele şi cu antenele), Sf. Lazăr (cu gazul şi privatizarea), Tănase (cu închisorile), Şeful vamei (tot timpul uit cum îl cheamă)… cei de la cultură, social, medicină, armată, învăţămînt – mai puţin, dar se scurge printre degete şi acolo, cum ar fi prihvatizarea unor întreprinderi şi edificii de stat.

Pentru activitatea actualului guvern, Filat a refuzat să-şi pună note… „Boborul să ne pună note.” Şi Măria Sa Boborul vă va pune! Sperăm că această notă din 28 noiembrie va fi ultima pentru guvernul, dar şi pentru „viitorul preşedinte al RM,” dl Vladimir Filat.